Daniel Chirilă

Daniel Chirilă vrea să-și facă un tatuaj cu hic et nunc, pentru că totul e acum și aici. Daniel vrea să-și facă încă două tatuaje, cu datele de naștere ale bunicilor lui. Cică ar semăna destul de bine cu amândoi; la chestia asta cu semănatul s-a mai adăugat şi încăpățânarea și a ieșit ce a ieșit. Chiar dacă pare lipsit de logică ce a spus, Daniel Chirilă crede că hic et nunc poate sta, perfect valabil, lângă bunicii săi. A absolvit o facultate la Iași. N-are nimic cu facultatea aia, și nici facultatea aia cu el. Arta actorului, cică. A început de mic să scrie tot felul de chestii, dar le arunca pentru că nu-i plăceau. Chestiile. Teatru scrie de la 23 de ani. Este membru fondator Frilensăr și lucrează la Funky Citizens pentru că e mai activist din fire. La început scria pentru el, acum scrie și la comandă. În continuare nu crede că scrie bine, ci doar adaptat cerințelor celor din jur. Singura diplomă valabilă pe care o are e aia de actor, deci e și actor. I-au mai rămas Mălăieș în Călcăieș și Once upon, dar nu plânge după joc, atât timp cât are treabă. A început să-i placă regia, deși nu crede că ceea ce a făcut până acum este, de fapt, regie. Dar vrea să învețe. Mai nou îi place Grotowski. A scris vreo 10 piese de teatru, peste 100 de fact-check-uri la Factual, peste 250 de pseudo poezii, o investigație privind Educația civică din România și a fotografiat peste 200 de graffiti-uri. Dorește să-și deschidă un teatru, o școală alternativă de educație culturală și să devină directorul TVR. Crede că societatea noastră poate evolua doar prin educație.


Blog

acum e dimineață

  M-am apucat să scriu asta la 3.20. Sunt la Costinești la Gala Hop și abia s-a terminat repetiția pentru momentul de final. Primul șnur. Nu știu exact cum o să arate spectacolul,  dar cred că în definitiv nici măcar nu mă interesează pentru că în acest moment alte lucruri sunt mult mai importante. În… Citeste tot

Înaintea

  [embed]https://www.youtube.com/watch?v=AbE8xWc7DPE[/embed]   Când trec prin zile dintr-astea cu însemnătate istorică îmi aduc aminte mereu de profa mea de filosofie și psihologie, o tipă micuță, blondă, ce avea un băiețel acasă și care vorbea în permanență despre intelectualii României de demult. Un soi de patrioată cu buzele subțiri, întinse la maxim de orice nemulțumire. Și… Citeste tot

bine/rău

  E dimineață și sunt la Jurilovca. Am închiriat o gospodărie cu grădină și baie-n curte și ne pregătim de ultimul spectacol. De fapt, nu ne pregătim chiar acum pentru că lumea doarme, dar fizic și spiritual ne apropiem de finalul caravanei. Suntem în ziua 23, dar parcă am început alaltăieri. N-am obosit atât de… Citeste tot

Săpânța, moartea și străinătatea

  [video width="1920" height="1080" mp4="http://frilensar.ro/wp-content/uploads/2017/08/20170803_210056.mp4"][/video]   Am auzit atât de multe lucruri despre Săpânța până să ajung aici încât încă nu-mi dau seama dacă e ceea ce am sperat sau nu. Totul a început în generală când în școală s-a organizat o excursie în Maramureș, iar eu n-am mers. Nu neapărat pentru că era mai… Citeste tot

Cea mai mare vamă

  [video width="576" height="320" mp4="http://frilensar.ro/wp-content/uploads/2017/07/video-1501079440-1.mp4"][/video]   Nădlacul este cea mai mare vamă terestră din țară. Aici se află totodată și cea mai mare comunitate de slovaci de la noi. În Nădlac se sună goarna. Acum 200 de ani se suna goarna pentru că oamenii nu aveau ceasuri și astfel se anunța ora exactă. Practic, la… Citeste tot