#teatrulLUNI20 – Daniel Chirilă

November 24, 2017 10:45 am Scris de

 

Cred că dacă Frilensăr a ajuns să aibă un mic succes aici în lumea asta teatrală, se datorează în primul rând încrederii pe care a primit-o necondiționat de la Teatrul LUNI de la Green Hours. Și dacă te mai gândești că unii dintre noi nici măcar nu erau la școală sau abia învățau bastonașe și cârligașe când Teatrul LUNI și-a început activitatea, abia atunci realizezi că locul ăsta chiar are ceva special de a reușit să reziste până acum. Dacă mi-am dat seama de un lucru până la vârsta asta, e acela că lucrurile deseori sunt departe de a fi perfecte. Dar chiar dacă nu sunt perfecte, sunt unele lucruri care au o aură, care parcă sunt făcute pentru a primi înțelegere și drag necondiționat. E un schimb involuntar. Cred că în cazul Teatrului LUNI e vorba despre libertate. Ai libertatea să faci orice. Iar libertatea orice-ului  duce imediat la responsabilitate și la gândire critică. Și cred că de asta a reușit Green-ul să reziste până acum și să producă artiști de valoare, artiști care au rezistat pe tot parcursul Teatrului LUNI.

Cred că întâlnirea cu Green-ul pentru mine și pentru Frilensăr a reprezentat parcursul absolut firesc. Ne-am potrivit și ne potrivim pentru că avem la bază principii asemănătoare și drag de dreptate și de oameni. Plus că e vorba de o anumită chimie pe care sincer chiar nu știu să o explic. E genul ăla de întâlnire pe care o ai cu un om cu care ai nevoie doar de o simplă privire pentru a rămâne prieteni pentru foarte mult timp. Da, Green-ul, Roz și Voicu sunt prietenii mei și mă bucur de asta. Posibil ca oportunitățile sau regresul să mă ducă și să ne ducă pe noi de la Frilensăr prin alte zări, dar nu cred că aș putea să refuz vreodată să lucrez ceva în Green. E un schimb. Iar eu uneori mă simt dator. Dator cu drag. Evident, am spus, lucrurile nu sunt perfecte, dar cine vrea doar lapte și miere? Cine vrea să-i fie aprobate toate gândurile și toate dorințele? Evident, foarte multă lumea, dar cred că istețimea și evoluția stă tocmai în contrarii.

Suntem de 2 ani în Teatrul LUNI de la Green Hours, dar parcă am fost toți cei 20. Încă e bine. Dar mi-aș dori ca mulți alții care sunt în domeniul ăsta să aibă grijă de el. Ar fi păcat ca la un moment dat să se spună că a fost. Ar fi bine să ne propunem să și păstrăm ce ne place și să ne implicăm, pentru că altfel devine munca sisifică a doi oameni, oameni la fel ca noi cu gândurile, cu ofurile și cu ticurile lor.