Un cămin cultural plusminus ocapră

August 3, 2017 7:57 am Scris de

Cablurile-s înfășurate frumos în jurul unei bare care ține o draperie/cortină dintr-un fel de catifea de culoarea: „muștar”. În spatele scenei și pe laterale lambriuri acoperite cu un fel de perdeluță cam gri sau camașațineuminte. Perdeluța ascunde pe lângă lambriuri și o ușă secretă prin care se poate ajunge în spatele scenei. Aici coridor, cameră, cameră. Prima cameră pe post de cabinăactori și a doua casacablurilor. Ofertă generoasă la capitolul ăsta. S-au folosit în jur de zece prelungitoare astfel încât am avut chiar lângă orga de sunet și orgă de lumini sub forma unui un prelungitor cu buton de unde am dirijat maiestuos cu o simplă apăsare de butonroșucubecînăuntru aprinderea luminilor.

Luminile, trei la număr, stau frumos pe bara de care ziceam umpic mai sus în partea din față a scenei. Boxele stau cuminți fiecare pe trepiedul ei, în colțurile din spate. N-au fost probleme cu prizele. Nu dau numere, dar pot să spun că n-am mai văzut de mult timp atâtea prize într-o singură încăpere.

Peste tot lemn. Un fel de parchet. Podea, lambriuri. Peste tot. O încăpere care parcă a vrut să se facă sală de sport cu teren de baschet când era mică, dar n-a crescut destul de înaltă și-au dat-o la dansuri populare.

Are douășpe aparate de aer condiționat, dar ușa se deschide dacă apeși puțin mai tare. Priorități. Domnul administrator ne-a spus că încă se lucrează și că banii de la UE ajung greu la ei. L-am crezut pe cuvânt și ne-am văzut de treabă. Treabă era, căci capra din spectacol n-a mai vrut să joace și s-a ascuns în culise la ultimul spectacol care a fost la Nădlac și-a rămas acolo. Capra e în concediu la Nădlac, dar a promis că ia un maxitaxi și vine la Botoșani când suntem și noi acolo. „Cine n-are capră să-și facă” scria undeva parcă și atunci s-a construit o capră nouă cu această ocazie. A ieșit o capră simpatică. Gata.